Jurnalul de Filme

Acesta este review-ul meu personal (impresii) pentru filmul documentar „Naza” (2026).

Țara: Regatul Unit, Statele Unite ale Americii
Gen: Documentar, război, investigație jurnalistică
Regizori: Yuval Abraham, Rachel Szor
Scenariu: Yuval Abraham, Rachel Szor
Participanți: Yuval Abraham și membri ai armatei și serviciilor de informații israeliene, intervievați sub protecția anonimatului
Durată: 80 de minute

Descriere

Filmat în mare parte noaptea, pe acoperișurile clădirilor din Tel Aviv, „Naza” investighează mecanismele prin care armata israeliană selectează ținte și autorizează bombardamente în Fâșia Gaza.

Documentarul pornește de la mărturiile unor persoane care au lucrat în interiorul sistemului militar și de informații israelian. Acestea descriu procedurile de identificare a țintelor, utilizarea tehnologiei de supraveghere și modul în care sunt estimate pierderile de vieți omenești în rândul civililor.

Titlul provine dintr-un acronim militar folosit pentru a desemna numărul estimat de civili care ar putea muri într-un atac aerian.

Investigația urmărește felul în care deciziile luate în birouri și centre de comandă se transformă în consecințe devastatoare pentru oamenii aflați la sute de kilometri distanță.

Filmul pune în discuție responsabilitatea celor care proiectează, aprobă și execută asemenea operațiuni, dar și pericolul transformării vieților omenești în simple cifre.

Detalii interesante despre film și realizatori

• Yuval Abraham și Rachel Szor au lucrat anterior la documentarul „No Other Land” (2024), realizat împreună cu Basel Adra și Hamdan Ballal, care a câștigat Oscarul pentru cel mai bun lungmetraj documentar.
• Filmările pentru „Naza” s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ trei ani. Interviurile au fost realizate în secret, noaptea, pe acoperișurile din Tel Aviv, pentru a proteja identitatea și siguranța persoanelor intervievate.
• Documentarul include mărturiile a 24 de persoane din interiorul structurilor militare israeliene. Identitățile unora dintre participanți au fost protejate prin modificarea digitală a imaginii.
• O parte dintre informațiile investigate au fost publicate inițial, între 2023 și 2025, de publicațiile „+972 Magazine”, „Local Call” și „The Guardian”. Documentarul dezvoltă aceste investigații prin interviuri filmate și mărturii directe.
• Producția a fost realizată de „The Guardian” și JW Films, avându-l ca producător executiv pe regizorul Jonathan Glazer, cunoscut pentru „The Zone of Interest”.

Ce mi-a plăcut

Mi-a plăcut curajul realizatorilor de a investiga un subiect atât de sensibil, folosind mărturiile unor oameni care au cunoscut sistemul din interior.

Alegerea de a filma noaptea, într-un cadru aparent liniștit, creează un contrast tulburător cu realitatea despre care se vorbește.

Mi s-a părut important că documentarul nu se limitează la prezentarea consecințelor bombardamentelor, ci încearcă să explice și mecanismele administrative, tehnologice și militare care preced aceste atacuri.

Filmul lasă mărturiile să vorbească, fără să transforme fiecare moment într-un spectacol emoțional.

Cu ce am rămas

Cu gândul că una dintre cele mai periculoase forme de dezumanizare apare atunci când viața unui om devine o cifră într-un calcul.

Tehnologia poate face războiul mai precis din punct de vedere operațional, dar nu îl face automat mai drept sau mai uman.

Și cu întrebarea despre responsabilitatea individuală într-un sistem în care fiecare participant poate susține că nu a făcut decât să execute o parte dintr-o procedură.

Distanța dintre cel care ia o decizie și cel care îi suportă consecințele nu ar trebui să micșoreze responsabilitatea morală.

Recomandare

Recomand „Naza” celor interesați de documentarele de investigație, de conflictele contemporane și de felul în care tehnologia schimbă natura războiului.

Este un film dificil, care conține mărturii tulburătoare și ridică întrebări incomode despre protecția civililor și responsabilitatea militară.

Merită urmărit pentru accesul la mărturii din interiorul sistemului și pentru perspectiva asupra procesului prin care deciziile militare ajung să afecteze viețile unor oameni care nu participă la lupte.

Premii

Festivalul Internațional de Film de la Veneția (2026): Premiul Special al Juriului.