Jurnalul de Filme

Acesta este review-ul meu personal (impresii) pentru filmul „Close” (2022).

Țara: Belgia, Franța, Țările de Jos
Gen: Dramă psihologică
Regizor: Lukas Dhont
Actori principali: Eden Dambrine, Gustav De Waele, Émilie Dequenne, Léa Drucker, Kevin Janssens, Igor van Dessel

Descriere

Léo și Rémi sunt doi băieți de 13 ani, prieteni de când se știu. Petrec aproape tot timpul împreună, se joacă, își împărtășesc gândurile și se simt la fel de bine în familia unuia ca în familia celuilalt.

Prietenia lor este firească, apropiată și lipsită de rețineri. Dar când încep un nou an școlar, colegii observă legătura dintre ei și încep să facă remarci și insinuări.

Léo devine tot mai preocupat de felul în care este privit. Încearcă să se integreze în grup, își face alți prieteni și începe să se îndepărteze de Rémi, fără să-i explice de ce.

Pentru Rémi, schimbarea este dureroasă și greu de înțeles. Ceea ce părea o prietenie imposibil de destrămat se transformă într-o distanță pe care niciunul nu știe cum să o depășească.

O tragedie schimbă apoi totul, iar Léo trebuie să înfrunte sentimente de vinovăție, durere și întrebări pentru care nu găsește răspunsuri.

Detalii interesante despre film și actori

• „Close” este al doilea lungmetraj al regizorului belgian Lukas Dhont, după „Girl” (2018), film recompensat cu Caméra d’Or la Cannes.
• Povestea pornește și din experiențele personale ale regizorului, care a vorbit despre felul în care, în adolescență, teama de etichetele puse de ceilalți l-a făcut să se îndepărteze de prietenii săi.
• Eden Dambrine și Gustav De Waele, interpreții celor doi băieți, au debutat în roluri principale de lungmetraj, oferind interpretări de o naturalețe remarcabilă.
• Filmul a fost scris de Lukas Dhont împreună cu Angelo Tijssens, colaboratorul său și la „Girl”.
• Peisajele rurale, câmpurile de flori și schimbarea anotimpurilor au un rol important în atmosfera filmului, contrastând cu durerea prin care trec personajele.

Ce mi-a plăcut

Mi-a plăcut naturalețea celor doi băieți. Eden Dambrine și Gustav De Waele nu par să joace niște roluri, ci să trăiască pur și simplu povestea.

Mi-au plăcut și scenele din familiile lor, felul în care apropierea dintre copii este acceptată fără explicații și fără întrebări inutile.

Émilie Dequenne este impresionantă în rolul mamei lui Rémi. Are momente în care o privire sau o ezitare spun mai mult decât ar putea spune un dialog întreg.

Am apreciat faptul că regizorul nu exagerează emoțiile. Lasă personajele să sufere, să tacă, să greșească și să încerce să înțeleagă ceea ce li s-a întâmplat.

Cu ce am rămas

Cu tristețea că uneori copiii învață prea devreme să se rușineze de lucruri care nu au nimic rușinos în ele.

O prietenie sinceră poate deveni o povară atunci când cei din jur simt nevoia să-i pună o etichetă.

Și cu gândul că nu toate greșelile copilăriei pot fi reparate, chiar dacă au fost făcute fără intenția de a răni.

Recomandare

Recomand „Close” celor care apreciază dramele sensibile, construite din relații umane și emoții autentice.

Este un film dureros, fără sentimentalism inutil, despre prietenie, presiunea grupului, pierdere și vinovăție.

Nu este genul de poveste pe care o uiți imediat după ce se termină. Merită văzut pentru interpretările celor doi tineri actori și pentru delicatețea cu care tratează o temă atât de dificilă.

Premii

• Grand Prix la Festivalul de Film de la Cannes, 2022, premiu împărțit cu „Stars at Noon”.
• Nominalizare la Oscar 2023 pentru cel mai bun lungmetraj internațional, reprezentând Belgia.
• Premiul LUX al Publicului European, 2023.
• Mai multe premii Magritte și Ensor, inclusiv pentru film și interpretare.