Jurnalul de Filme

Acesta este review-ul meu personal (impresii) pentru filmul „By Any Means” (2026).

Țara: Statele Unite
Gen: Thriller, dramă, crimă, istoric
Regizor: Elegance Bratton
Actori principali: Yahya Abdul-Mateen II, Mark Wahlberg, Nicole Beharie, Josh Lucas, David Strathairn, Giancarlo Esposito 

Descriere

„By Any Means” ne duce în Mississippi-ul anului 1966, într-o perioadă în care lupta pentru drepturile civile se confrunta cu violența Ku Klux Klanului, segregarea și rezistența unei părți a societății americane la schimbare.

Wayne Strider, un tânăr agent FBI de culoare interpretat de Yahya Abdul-Mateen II, este trimis în Mississippi pentru a investiga o serie de crime îndreptate împotriva liderilor mișcării pentru drepturile civile. Investigația îl obligă să lucreze cu un partener pe care în mod normal nu și l-ar fi putut imagina: Gregory Scarpa, interpretat de Mark Wahlberg, un membru important al mafiei newyorkeze și, în același timp, informator al FBI. 

Cei doi provin din lumi complet diferite și au concepții diferite despre lege, dreptate și limitele pe care un om le poate încălca pentru a obține adevărul. Pe măsură ce investigația înaintează, diferența dintre aplicarea legii și răzbunare devine tot mai greu de delimitat.

Filmul folosește această alianță neobișnuită pentru a vorbi despre rasismul instituțional, violență, corupție și despre situațiile în care instituțiile însărcinate să apere oamenii nu reușesc sau nu doresc să o facă. În centrul poveștii se află și cazul activistului pentru drepturi civile Vernon Dahmer, interpretat de Giancarlo Esposito, ucis în 1966 după ce locuința familiei sale a fost atacată de membri ai Ku Klux Klanului. 

Detalii interesante despre film și actori

„By Any Means” este inspirat din evenimente reale, dar nu trebuie privit ca o reconstrucție istorică exactă. Gregory Scarpa a existat cu adevărat: a fost membru al familiei mafiote Colombo și informator al FBI, iar de-a lungul timpului au apărut relatări potrivit cărora FBI l-ar fi folosit în Mississippi pentru obținerea unor informații pe care anchetatorii nu reușeau să le obțină prin metode convenționale. Filmul combină această istorie controversată cu cazul real al lui Vernon Dahmer și cu personaje și situații dramatizate. 

Wayne Strider, personajul interpretat de Yahya Abdul-Mateen II, este un personaj compozit, nu prezentarea biografică a unui singur agent FBI real. Această alegere îi permite filmului să privească evenimentele și prin experiența unui agent de culoare trimis să aplice legea într-un mediu în care rasismul pătrundea inclusiv în instituțiile statului. 

Inițial, rolul care a ajuns la Yahya Abdul-Mateen II urma să fie interpretat de Sterling K. Brown, însă acesta s-a retras din cauza unor conflicte de program. Filmările au început în aprilie 2025 în Atlanta și s-au încheiat în iunie același an. Scenariul este semnat de Sascha Penn, iar imaginea îi aparține directorului de fotografie Ante Cheng. 

Un aspect controversat al filmului este tocmai relația dintre ficțiune și istorie. Fiul lui Vernon Dahmer a criticat modul în care evenimentele au fost dramatizate și a susținut că filmul se îndepărtează considerabil de realitate. Din acest motiv, mi se pare important ca povestea să fie privită ca o dramă istorică inspirată de fapte reale, nu ca un documentar despre cazul Dahmer. 

Filmul are o durată de 107 minute și a fost lansat în cinematografele americane pe 4 septembrie 2026, prin Paramount Pictures. 

Ce mi-a plăcut

Mi-a plăcut în primul rând alegerea unei pagini de istorie despre care se poate vorbi foarte ușor în termeni generali, dar pe care filmul încearcă să o transforme într-o experiență concretă. Rasismul nu apare doar ca o idee sau ca un context istoric, ci ca o realitate care influențează instituțiile, anchetele și viața de zi cu zi a personajelor.

Yahya Abdul-Mateen II mi s-a părut unul dintre punctele forte ale filmului. Wayne Strider începe cu încrederea că legea și instituțiile pot produce dreptate, dar realitatea pe care o întâlnește în Mississippi îi pune această convingere la încercare. Transformarea lui funcționează tocmai pentru că nu este prezentată doar prin discursuri, ci prin acumularea experiențelor la care este obligat să asiste.

Mark Wahlberg are un personaj complet diferit. Gregory Scarpa nu este transformat într-un erou convențional și cred că era important să nu fie. Este un om violent, provenit din lumea crimei organizate, iar faptul că într-un anumit context metodele sale pot deveni utile autorităților ridică una dintre cele mai incomode întrebări ale filmului: cât de departe poate merge statul în numele dreptății fără să ajungă să folosească exact metodele pe care ar trebui să le condamne?

Mi-a plăcut și faptul că filmul nu încearcă să facă perioada respectivă confortabilă pentru spectator. Există violență și imagini dure, uneori foarte dure, iar această abordare poate deveni dificil de privit. În anumite momente am avut însă senzația că filmul insistă atât de mult asupra brutalității încât riscă să lase violența să acopere oamenii și istoria despre care încearcă să vorbească.

Aici se află, pentru mine, și principala lui slăbiciune. Povestea reală este suficient de puternică încât nu avea nevoie întotdeauna de dramatizare suplimentară. Când filmul rămâne aproape de conflictul moral și de realitatea istorică, este mult mai interesant decât atunci când încearcă să funcționeze ca un thriller violent.

Premii

Fiind lansat abia în septembrie 2026, „By Any Means” se află încă la începutul parcursului său public și nu are, la data acestei fișe, un palmares important de premii cinematografice pe care să îl putem consemna. Filmul a fost lansat în Statele Unite pe 4 septembrie 2026. 

Recomandare

Îl recomand celor interesați de thrillere istorice, povești inspirate din cazuri reale și filme despre perioada luptei pentru drepturile civile din Statele Unite. Nu este însă un film pe care l-aș folosi singur pentru a înțelege evenimentele istorice prezentate, deoarece combină persoane și fapte reale cu personaje compozite și o dramatizare considerabilă.

Mi se pare mai interesant atunci când îl privești ca pe o poveste despre limitele legii decât ca pe o simplă confruntare dintre FBI, mafie și Ku Klux Klan. Filmul pune o întrebare dificilă: ce se întâmplă atunci când sistemul care ar trebui să facă dreptate nu mai este capabil să o facă prin propriile reguli?

Nu toate răspunsurile pe care le oferă sunt la fel de convingătoare, iar uneori violența devine mai puternică decât ideile din spatele ei. Dar povestea pe care o aduce în prim-plan și dilema morală din centrul ei sunt suficient de interesante încât filmul să merite văzut.