Jurnalul de Filme

Acesta este review-ul meu personal (impresii) pentru filmul danez „The Guilty” („Den skyldige”) (2018).

Țara: Danemarca
Gen: Thriller psihologic, crimă, dramă
Regizor: Gustav Möller
Actori principali: Jakob Cedergren, Jessica Dinnage, Johan Olsen, Omar Shargawi, Katinka Evers-Jahnsen

Descriere

Asger Holm este un polițist care, în urma unei situații profesionale complicate, lucrează temporar într-un centru pentru apeluri de urgență.

Tura pare să fie una obișnuită până când răspunde unui apel venit de la o femeie care vorbește într-un mod neobișnuit. Din câteva cuvinte și din sunetele pe care le aude în fundal, Asger ajunge la concluzia că femeia se află în pericol și încearcă să afle unde este și ce i s-a întâmplat.

Din acel moment, aproape întreaga poveste se desfășoară prin telefon.

Asger nu poate vedea ceea ce se întâmplă. Nici spectatorul nu poate. Informațiile vin fragmentat, prin voci, zgomote, tăceri și interpretările pe care personajul le dă lucrurilor pe care le aude. Distribuitorul american Magnolia descrie chiar această limitare ca esențială poveștii: blocat în secția de poliție, Asger trebuie să-i folosească pe ceilalți drept „ochii și urechile” sale. 

„The Guilty” transformă astfel un spațiu extrem de restrâns într-un thriller în care cea mai mare parte a acțiunii se petrece în imaginația spectatorului.

Detalii interesante despre film și actori

„The Guilty” este debutul în lungmetraj al regizorului Gustav Möller, care a scris scenariul împreună cu Emil Nygaard Albertsen. 

Ideea filmului a apărut după ce Möller a ascultat pe YouTube înregistrarea reală a unui apel american la 911, în care o femeie răpită încerca să comunice cu operatorul fără ca persoana aflată lângă ea să înțeleagă ce făcea. Regizorul a fost fascinat nu numai de tensiunea conversației, ci și de faptul că, ascultând sunetele, începuse singur să-și imagineze locurile și oamenii pe care nu îi putea vedea. 

Pentru documentare, Möller și co-scenaristul Emil Nygaard Albertsen au petrecut mai multe ture de noapte într-un centru real pentru apeluri de urgență. 

Filmul a fost realizat în numai 13 zile și aproape integral într-un singur decor. Au fost folosite trei camere, iar filmarea s-a făcut cronologic, în opt blocuri lungi. Unele duble ajungeau până la aproximativ 35 de minute. 

Și mai interesant este faptul că vocile de la celălalt capăt al telefonului nu erau simple înregistrări peste care Jakob Cedergren interpreta ulterior. Actorii îi vorbeau în direct, dintr-o încăpere separată, ceea ce îi permitea lui Cedergren să reacționeze realmente la ceea ce auzea. 

Sunetul este practic al doilea mare personaj al filmului. Möller a explicat că, în mod obișnuit, sunetul completează imaginea, în timp ce în „The Guilty” el trebuia să creeze imaginea în mintea spectatorului. 

Succesul filmului danez a dus ulterior la remake-ul american „The Guilty” (2021), regizat de Antoine Fuqua, cu Jake Gyllenhaal în rolul principal.

Ce mi-a plăcut

Mi-a plăcut foarte mult ideea de a construi aproape un film întreg fără să-mi arăți evenimentele despre care vorbești.

Este un risc enorm. Ai un om, un telefon, câteva încăperi și niște voci. Cu toate acestea, după câteva minute nu mai simți că privești un personaj așezat la un birou. În mintea ta începi să construiești singur restul filmului.

Aici mi se pare că stă inteligența lui.

Spectatorul primește exact aceeași problemă pe care o are Asger: informație incompletă. Și, asemenea lui, începe să umple golurile.

Jakob Cedergren susține practic întregul film. Camera stă foarte mult pe chipul lui, iar reacțiile lui trebuie să ne transmită ceea ce nu putem vedea în altă parte. Este o interpretare foarte controlată și foarte bună.

Mi-a plăcut și felul în care filmul se joacă cu tendința noastră de a construi foarte repede o poveste atunci când avem doar câteva informații. Auzim ceva, presupunem restul și, după câteva minute, presupunerea începe să ni se pară adevăr.

Tocmai de aceea, pentru mine, filmul nu este numai despre un apel de urgență. Este și despre prejudecată, certitudine și pericolul de a acționa înainte de a ști suficient.

Există filme care au nevoie de decoruri spectaculoase, efecte și zeci de personaje pentru a crea tensiune. „The Guilty” demonstrează că uneori sunt suficiente o voce și imaginația spectatorului.

Premii

„The Guilty” a avut premiera mondială în competiția World Cinema Dramatic de la Sundance Film Festival 2018 și a câștigat Audience Award – World Cinema Dramatic. 

A câștigat și premiul publicului la Festivalul Internațional de Film Transilvania din 2018, precum și premii ale publicului la alte festivaluri internaționale. 

La European Film Awards 2018, filmul a primit nominalizări pentru European Discovery – Prix FIPRESCI, European Screenwriter și European Actor, pentru Jakob Cedergren. 

Danemarca l-a ales drept propunerea sa pentru categoria Best Foreign Language Film la Premiile Oscar, iar filmul a ajuns pe lista scurtă a Academiei, fără să intre însă între nominalizările finale. 

Recomandare

Îl recomand celor cărora le plac thrillerele inteligente și filmele care au suficientă încredere în spectator încât să nu-i arate totul.

Este minimalist ca imagine, dar deloc mic ca tensiune.

Nu are nevoie să ne ducă la locul în care se petrec evenimentele. Ne obligă să construim acel loc singuri, iar ceea ce ne imaginăm poate deveni uneori mai puternic decât ceea ce ne-ar fi putut arăta camera.

Și mai are o idee care îmi place: a avea informații nu înseamnă neapărat a cunoaște adevărul. Uneori diferența dintre cele două este exact ceea ce presupunem noi.