Jurnalul de Filme

Acesta este review-ul meu personal (impresii) pentru serialul „Iunkerii” (2006).

Țara: Rusia
Gen: Dramă istorică
Regizor: Igor Cernițki (Игорь Черницкий)
Actori principali: Ilia Iosifov, Igor Cernițki, Anatoli Prosalov, Aliona Babenko, Bogdan Stupka, Svetlana Kriucikova, Vladimir GostiuHin, Elizaveta Boiarskaia, Evghenia Dmitrieva, Andrei Haritonov. Producția are 12 episoade. 

Descriere:
Acțiunea ne poartă în Rusia de la începutul secolului al XX-lea, în lumea școlilor militare în care tinerii cadeți sunt pregătiți să devină ofițeri. În centrul unei părți importante a poveștii se află Alexandrov, elev al Școlii Militare Alexandrov din Moscova, aflat la vârsta la care disciplina militară, prietenia, onoarea, iubirea și primele confruntări serioase cu lumea adulților încep să-i formeze caracterul. 

Dar „Iunkerii” nu este numai povestea unei școli militare. În jurul tinerilor se află ofițerii care îi formează, femeile de care se îndrăgostesc, familiile lor și o întreagă societate rusă aflată aproape de sfârșitul unei epoci. Dincolo de uniforme și regulamente există baluri, iubiri, gelozii, prietenii și conflicte, iar spectatorul știe ceva ce personajele încă nu pot ști: lumea în care trăiesc se apropie de transformări istorice uriașe.

Detalii interesante despre serial și actori:
Serialul este inspirat din mai multe scrieri ale lui Aleksandr Kuprin, nu doar din romanul „Iunkerii”. Scenariul folosește și „Duelul”, „Cadeții”, alte povestiri ale scriitorului, documente de istorie militară și amintiri ale absolvenților școlilor de iunkeri. Regizorul Igor Cernițki spunea că purta ideea acestei producții încă din 1992, astfel încât proiectul a avut o perioadă neobișnuit de lungă de maturizare. 

Filmările s-au desfășurat în Sankt Petersburg, Gatcina și Pușkin (Țarskoe Selo), în trei etape, între vara anului 2005 și mai 2006.  Distribuția este remarcabil de bogată: Bogdan Stupka îl interpretează pe colonelul Șulgovici, Aliona Babenko pe Șurocika, Ilia Iosifov pe iunkerul Alexandrov, iar Igor Cernițki, pe lângă regie și scenariu, apare și în rolul căpitanului Bulanin. 

Mai târziu, materialul serialului a stat și la baza unor versiuni cinematografice: în 2009 a fost prezentat lungmetrajul „Юнкера”, montat din episoadele 6–12, iar în 2012 „Подпоручикъ Ромашовъ”, realizat din primele cinci episoade. 

Ce mi-a plăcut:
Mi-a plăcut atmosfera unei lumi dispărute. Serialul nu vorbește doar despre pregătirea militară, ci despre formarea unor tineri într-un sistem în care onoarea, disciplina și reputația aveau o greutate enormă. În același timp, personajele rămân foarte omenești: se îndrăgostesc, fac greșeli, sunt impulsive, geloase sau idealiste și descoperă treptat că viața din afara școlii este mult mai complicată decât regulamentele învățate în interiorul ei.

Mi-a plăcut și faptul că povestea păstrează ceva din melancolia lui Kuprin. Privim o lume care, pentru personajele ei, pare stabilă și permanentă, dar despre care noi știm că în curând va dispărea. Tocmai această distanță dintre ceea ce știu ei și ceea ce știe spectatorul îi dă serialului o notă aparte.

Recomandare:
Îl recomand celor cărora le plac dramele istorice rusești și poveștile în care istoria mare este văzută prin viețile oamenilor. Nu este un serial construit pe ritmul rapid al producțiilor moderne, ci unul în care merită să intri pentru atmosferă, personaje și imaginea Rusiei de la începutul secolului XX.

Status: Serial încheiat – 1 sezon, 12 episoade.