Jurnalul de Filme

Acesta este review-ul meu personal (impresii) pentru filmul Argylle (2024).

Țara: Regatul Unit, Statele Unite
Gen: Acțiune, comedie, spionaj, thriller
Regizor: Matthew Vaughn
Actori principali: Bryce Dallas Howard, Sam Rockwell, Bryan Cranston, Catherine O’Hara, Henry Cavill, Dua Lipa, John Cena, Ariana DeBose, Samuel L. Jackson, Sofia Boutella

Descriere

Elly Conway este o scriitoare de succes, autoarea unei serii de romane de spionaj avându-l în centru pe elegantul și aproape invincibilul agent Argylle. Viața ei reală este însă exact opusul aventurilor pe care le scrie: Elly preferă liniștea casei, compania motanului ei, Alfie, și serile petrecute în fața calculatorului.

Totul se schimbă într-o călătorie cu trenul, când îl întâlnește pe Aidan Wilde, un bărbat care pretinde că este spion adevărat. Elly descoperă curând că scenele inventate de ea seamănă într-un mod inexplicabil cu operațiuni reale ale unei organizații secrete, iar ceea ce urmează să scrie ar putea dezvălui informații pe care oameni foarte periculoși vor să le păstreze ascunse.

Scriitoarea care controla fiecare întorsătură de situație din siguranța propriilor romane ajunge astfel în mijlocul unei povești pe care nu o mai poate controla. Iar diferența dintre ficțiune și realitate devine tot mai greu de stabilit pe măsură ce Elly descoperă că aproape nimeni din jurul ei nu este exact ceea ce pare.

Detalii interesante despre film și actori

Una dintre cele mai simpatice povești din culise îl privește pe Alfie, motanul pe care Elly îl poartă într-un rucsac în numeroase scene. Pisica este Chip, animalul de companie al supermodelului Claudia Schiffer, soția regizorului Matthew Vaughn. Chip nu fusese dresat pentru cinema. Vaughn a povestit că pisica profesionistă pregătită pentru filmări nu l-a convins, așa că a venit cu ideea de a folosi chiar motanul familiei.

Pentru Bryce Dallas Howard, asta n-a fost neapărat o veste minunată: actrița este alergică la pisici. A trebuit să lucreze îndeaproape cu Chip, inclusiv să-l poarte în rucsacul devenit unul dintre elementele vizuale emblematice ale filmului.

Dua Lipa, care o interpretează pe seducătoarea LaGrange, nu s-a limitat la apariția în film. Ea a contribuit și la coloana sonoră cu piesa „Dance the Night”-wait, nu: aceasta aparține Barbie, nu Argylle. Pentru Argylle, piesa centrală folosită în film este „Electric Energy”, interpretată de Ariana DeBose, Boy George și Nile Rodgers. Dua Lipa apare aici în unul dintre primele sale roluri cinematografice importante, după apariția din Barbie.

Henry Cavill are în film imaginea deliberat exagerată a spionului perfect imaginat de Elly. Tunsoarea sa neobișnuită – acel flat-top geometric imposibil de ratat – a fost aleasă intenționat pentru a-i da agentului Argylle aspectul artificial, aproape caricatural, al eroului idealizat dintr-un roman de spionaj. Cavill a povestit că Vaughn i-a propus tunsoarea, iar el a acceptat transformarea.

Distribuția este construită intenționat astfel încât spectatorul să nu știe prea ușor în cine poate avea încredere. Matthew Vaughn a adunat actori puternic asociați cu tipuri foarte diferite de personaje – de la Bryan Cranston și Samuel L. Jackson până la Catherine O’Hara și Sam Rockwell – tocmai pentru a se putea juca permanent cu așteptările publicului.

Ce mi-a plăcut

Mi-a plăcut foarte mult premisa. Ideea unei scriitoare care descoperă că poveștile sale de spionaj se apropie periculos de mult de realitate este excelentă și îi permite filmului să se joace permanent cu granița dintre ceea ce Elly inventează și ceea ce se întâmplă cu adevărat.

Sam Rockwell este unul dintre punctele forte ale filmului. Aidan este departe de imaginea impecabilă a agentului Argylle interpretat de Henry Cavill, iar tocmai contrastul dintre spionul imaginar și cel real produce unele dintre cele mai bune momente.

Mi-a plăcut și faptul că filmul nu se ia prea în serios. Matthew Vaughn construiește secvențe de acțiune intenționat extravagante, colorate și uneori complet neverosimile. Dansul în mijlocul luptei și secvența cu fumul colorat sunt exemple perfecte: realismul a părăsit clădirea de mult, dar spectacolul rămâne.

Bryce Dallas Howard reușește să ducă personajul printr-o transformare foarte mare, de la scriitoarea retrasă și anxioasă la femeia prinsă într-o lume în care identitatea și memoria devin parte din joc.

Recomandare

Recomand Argylle celor cărora le plac comediile de spionaj și filmele de acțiune care își permit să fie exagerate. Nu trebuie privit ca un thriller de spionaj realist; filmul funcționează mult mai bine dacă accepți de la început jocul lui Matthew Vaughn.

Povestea devine uneori prea complicată pentru propriul ei bine, iar numărul mare de răsturnări de situație poate ajunge să obosească. Filmul pare uneori atât de hotărât să demonstreze că nimic nu este ceea ce pare, încât mai adaugă o surpriză chiar și atunci când cea precedentă ar fi fost suficientă.

Dar distribuția este excelentă, Sam Rockwell este delicios, Bryce Dallas Howard susține foarte bine povestea, iar filmul are suficientă personalitate pentru a nu fi încă o aventură generică de spionaj. Și, inevitabil, motanul Alfie fură o parte serioasă din film fără să fi dat vreodată audiție pentru rol.