Jurnalul de Filme

Acesta este review-ul meu personal (impresii) pentru filmul „On Becoming a Guinea Fowl” (2024).

Țara: Zambia, Regatul Unit, Irlanda
Gen: Dramă, comedie neagră
Regizor: Rungano Nyoni
Actori principali: Susan Chardy, Elizabeth Chisela, Esther Singini, Henry B.J. Phiri

Descriere

Într-o noapte, pe un drum pustiu din Zambia, Shula descoperă trupul unchiului său. Întâmplarea o readuce în mijlocul familiei și al ritualurilor care însoțesc moartea, într-o comunitate în care tradiția stabilește nu doar felul în care trebuie plâns un mort, ci și comportamentul celor rămași în urmă. În jurul funeraliilor se adună rudele, iar ceea ce la început pare o poveste despre moarte devine treptat un portret al unei familii și al regulilor nescrise după care aceasta a învățat să funcționeze. 

Rungano Nyoni privește această lume prin ochii femeilor familiei, combinând drama cu un umor negru, uneori aproape absurd. Filmul vorbește despre tradiție, tăcere, autoritate și despre distanța care poate exista între imaginea pe care o familie o păstrează în fața celorlalți și realitatea trăită de membrii ei. Dincolo de particularitățile culturale ale Zambiei, povestea atinge un mecanism mult mai universal: felul în care familiile pot proteja ani întregi o anumită versiune a propriei istorii pentru că adevărul ar fi prea incomod pentru ordinea deja stabilită. 

Detalii interesante despre film și actori

Rungano Nyoni s-a născut în Zambia, a crescut în Țara Galilor și a studiat la University of the Arts London. „On Becoming a Guinea Fowl” este al doilea ei lungmetraj, după apreciatul „I Am Not a Witch”, film care i-a adus premiul BAFTA pentru Outstanding Debut. Pentru noul film, Nyoni s-a întors la societatea zambiană și la conflictul dintre tradiție și experiența individuală, dar de această dată centrul poveștii este familia și ceea ce aceasta alege să spună sau să ascundă. 

Titlul neobișnuit provine dintr-o idee care a apărut chiar în timpul scrierii scenariului. Nyoni intenționase inițial să împartă filmul în capitole denumite după proverbe în limba Bemba. A renunțat ulterior la această structură, însă unul dintre proverbele referitoare la bibilică i-a rămas în minte. A început să cerceteze comportamentul păsării, iar imaginea ei a devenit treptat una dintre metaforele centrale ale filmului. 

Și alegerea actriței principale are o poveste extraordinară. Susan Chardy a fost distribuită în rolul Shulei cu numai patru zile înainte de începerea filmărilor. Nyoni povestește că nu obișnuiește să se bazeze exclusiv pe interpretarea scenelor la audiții, deoarece acestea pot fi artificiale și stresante pentru actori. Preferă să-i lase să vorbească și să le observe personalitatea. Inițial nu a crezut că Susan era potrivită pentru Shula, dar într-un anumit moment al conversației a văzut în ea exact personajul pe care îl căuta. Cele trei actrițe care interpretează verișoarele nici măcar nu au trecut printr-o perioadă tradițională de repetiții înainte de filmare. 

Imaginea filmului este semnată de David Gallego, cu care Nyoni lucrase și la primul său lungmetraj. Regizoarea a explicat că ei analizează fiecare scenă întrebându-se ce anume justifică mișcarea camerei; dacă nu există o motivație suficientă, ajung inclusiv să se întrebe dacă scena respectivă mai este necesară. Este una dintre explicațiile pentru stilul vizual controlat al filmului, în contrast cu caracterul uneori haotic și suprarealist al poveștii. 

Filmul a fost prezentat în Un Certain Regard la Festivalul de la Cannes 2024. Este o coproducție Zambia–Regatul Unit–Irlanda, cu muzica semnată de Lucrecia Dalt și montajul realizat de Nathan Nugent. 

Ce mi-a plăcut

Mi-a plăcut foarte mult felul în care filmul folosește umorul fără să diminueze gravitatea lucrurilor despre care vorbește. Există situații în care comportamentul oamenilor pare absurd și tocmai acel absurd scoate la suprafață contradicțiile unei comunități care respectă cu strictețe anumite ritualuri, dar poate refuza să privească la fel de atent realitatea aflată chiar în fața ei.

Mi-a plăcut și perspectiva feminină. Femeile sunt cele care duc o mare parte din povara ritualurilor, a familiei și a păstrării aparențelor, dar tot ele sunt cele în memoria cărora rămân lucrurile pe care ceilalți ar prefera să le uite. Susan Chardy construiește un personaj care nu are nevoie să explice permanent ceea ce simte. O mare parte din forța Shulei vine tocmai din tăcere, din privire și din ceea ce spectatorul înțelege că se petrece în interiorul ei.

Cu ce am rămas

Am rămas cu ideea că există familii în care adevărul este cunoscut de aproape toată lumea și totuși nimeni nu îl spune. Nu pentru că oamenii nu știu ce s-a întâmplat, ci pentru că recunoașterea lui ar obliga întreaga familie să-și revizuiască trecutul, oamenii pe care i-a respectat și tăcerile pe care le-a acceptat.

Și există aici o întrebare care depășește cu mult cultura în care se desfășoară filmul: cât valorează tradiția atunci când păstrarea ei presupune ca omul care a suferit să tacă pentru ca ceilalți să-și poată păstra liniștea? Uneori ceea ce o comunitate numește respect pentru tradiție poate deveni, pentru individ, obligația de a purta în tăcere ceva ce nu ar fi trebuit niciodată acceptat.

Premii

La Festivalul de la Cannes 2024, Rungano Nyoni a câștigat, ex aequo, Premiul pentru cea mai bună regie în secțiunea Un Certain Regard. 

La British Independent Film Awards 2024, Nyoni a câștigat Best Director, iar Susan Chardy a primit Breakthrough Performance pentru rolul Shula. Filmul a mai fost nominalizat, între altele, la Best British Independent Film, Best Screenplay, Best Lead Performance, Best Supporting Performance și Best Casting. 

Recomandare

Îl recomand celor cărora le plac filmele care folosesc o poveste de familie pentru a vorbi despre lucruri mult mai mari: tradiție, putere, vinovăție, memorie și tăcerea colectivă. Nu este o dramă convențională și nici una care îi spune spectatorului ce trebuie să gândească. Are umor negru, momente suprarealiste și o identitate culturală foarte puternică, dar în centrul său se află ceva recognoscibil aproape oriunde în lume: ce se întâmplă atunci când adevărul unui om amenință povestea pe care o întreagă familie a ales să o creadă.