Jurnalul de Filme

Acesta este review-ul meu personal (impresii) pentru Triangle of Sadness (2022)

Țara

Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie

Gen

Comedie neagră, satiră, dramă

Regizor

Ruben Östlund

Actori principali

Harris Dickinson, Charlbi Dean, Dolly De Leon, Woody Harrelson, Zlatko Burić

Premii

– Palme d’Or la Festivalul de la Cannes (2022) – Nominalizări la Oscar: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun scenariu original – Nominalizări Golden Globes: Cel mai bun film – comedie/musical, Cel mai bun rol secundar (Dolly De Leon) – Nominalizări BAFTA: Cel mai bun scenariu original, Cel mai bun casting, Cel mai bun rol secundar (Dolly De Leon) – European Film Awards: Câștigător – Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun actor (Zlatko Burić), Cel mai bun scenariu – Premii Guldbagge (Suedia): Cel mai bun film, regie, actor secundar, actriță secundar, costume, machiaj FilmAffinityFilmAffinity. All the awards and nominations of Triangle of Sadness – Filmaffinity

Descriere

Filmul urmărește un cuplu de modele care ajunge pe un yacht de lux plin de milionari, influenceri și personaje excentrice. O serie de evenimente absurde și catastrofale transformă excursia într-o satiră despre putere, bani, superficialitate și dinamica socială. Totul culminează cu un haos total care răstoarnă ierarhiile și pune în lumină fragilitatea privilegiilor.

Detalii interesante despre actori

Charlbi Dean oferă un rol puternic și ironic, fiind unul dintre ultimele ei roluri înainte de dispariția prematură. Harris Dickinson joacă impecabil modelul prins între ego și vulnerabilitate. Dolly De Leon a devenit revelația filmului, fiind nominalizată la marile premii pentru rolul ei transformator. Woody Harrelson aduce un amestec unic de umor și cinism în rolul căpitanului marxist.

Ce mi-a plăcut

Mi-a plăcut modul în care filmul își construiește satira: lent, inteligent, cu observații fine despre superficialitate și putere. Mi-a plăcut felul în care fiecare capitol schimbă complet dinamica, dar păstrează aceeași ironie mușcătoare. Mi-a plăcut curajul regizorului de a duce absurdul până la limite, fără să piardă mesajul.

Cu ce am rămas

Cu ideea că ierarhiile sociale sunt fragile și se pot inversa în câteva secunde. Cu atmosfera absurdă, dar plină de sens. Cu felul în care filmul arată că puterea nu e un atribut fix, ci un context. Recomand filmul celor care vor o satiră inteligentă, incomodă și memorabilă.

“While you’re here, you’re my boss.” („Cât timp ești aici, tu ești șeful meu.”)